Cine a folosit pentru prima oară kilogramul?

Cine a folosit prima oară kilogramul?

Înainte să înțelegem cum au schimbat savanții definiția unității de măsură pentru masă, să începem cu o scurtă istorie a kilogramului. Kilogramul este o unitate de măsură pentru masă care a fost utilizată în întreaga lume timp de mai multe secole. Dar cine a folosit prima oară kilogramul?

Într-adevăr, primii oameni care au creat standarde pentru măsurare au fost egiptenii și babilonienii. Egiptenii au utilizat părți ale corpului uman pentru a măsura lungimile, precum cotul sau palma. Babilonienii, la rândul lor, au dezvoltat un sistem de măsurare bazat pe un cerc, în care unghiurile erau divizate în 360 de grade.

Grecii au împrumutat elemente din sistemele egiptean și babilonian și le-au perfecționat. Ei au introdus conceptul de „măsura umană” în care lungimea piciorului era utilizată ca unitate de măsură. Au fost și alte sisteme de măsurare în acea perioadă, dar niciunul nu a fost adoptat la nivel universal.

Romanii au încercat să impună un sistem unic de măsurare în întregul imperiu, dar în Evul Mediu s-a creat dezordine în acest domeniu, cu unități de măsură diferite sub același nume. Acesta a fost un moment în care kilogramul încă nu exista ca unitate de măsură standard.

Revoluția franceză din 1789 a dus în cele din urmă la adoptarea sistemului metric. În iunie 1799, membrii Academiei Științifice Franceze au hotărât să adopte lungimea meridianului ce trece prin Paris ca distanță fixă și să numească o zecime de milionime din această distanță metru. Noua unitate de masă, gramul, a fost stabilită în raport cu masa unui metru cub de apă.

Prin urmare, putem spune că chiar francezii au fost cei care au folosit prima oară kilogramul într-o formă similară cu cea în care îl cunoaștem astăzi. Franța a fost prima țară care a adoptat oficial sistemul metric și a stabilit definiții clare pentru unitățile de bază.

Cum au schimbat savanții definiția unității de măsură pentru masă?

De-a lungul timpului, definiția și standardul kilogramului au suferit modificări pentru a asigura o mai mare precizie și consistență în măsurători. Înainte, kilogramul era definit ca fiind masa unui cilindru de platină-iridiu, cunoscut sub numele de „Le Grand K”, care era ținut într-un seif special în Franța.

Cu toate acestea, în anii recenti, savanții au dorit să redefinească kilogramul printr-un sistem bazat pe constantele naturii. Aceasta a fost o necesitate pentru a asigura stabilitatea și accesibilitatea acestei unități de măsură importante.

Astfel, în 2019, a fost implementat un nou sistem de definiție a kilogramului. Noul standard kilogram a fost stabilit prin utilizarea constantei lui Planck, care este legată de forța electrică necesară să contracareze greutatea unui kilogram folosind balanța Kibble. Prin acest sistem, kilogramul este definit în termeni de constante fundamentale și nu mai depinde de un obiect fizic.

Această abordare a redefinirii kilogramului, folosind constante naturale, asigură o precizie și o acuratețe mult mai mare în măsurătorile de masă. De asemenea, face posibilă reproducerea și compararea exactă a măsurătorilor la nivel internațional.

Când au intrat în vigoare noile schimbări pentru kilogram?

Noile schimbări în definiția kilogramului au intrat în vigoare începând cu 20 mai 2019. Aceasta înseamnă că aproximativ din acea dată, kilogramul nu mai este definit prin referire la „Le Grand K” sau la un obiect fizic, ci prin referire la constantele naturii.

Această schimbare nu a afectat oamenii obișnuiți în viața de zi cu zi, deoarece diferențele sunt extrem de mici și sunt relevante doar în experimente și măsurători științifice de înaltă precizie.

Este important de menționat că aceste schimbări au fost implementate pentru a asigura precizie și uniformitate în măsurători și pentru a asigura un standard internațional comun pentru kilogram și alte unități de bază.

Care sunt celelalte schimbări care au avut loc în cadrul sistemului metric?

În afară de kilogram, și alte unități de bază ale sistemului metric au suferit schimbări în definiție prin utilizarea constantelor naturii.

De exemplu, amperul, care este unitatea de măsură a curentului electric, a fost redefinit prin utilizarea constantei lui Josephson și a constantei von Klitzing.

De asemenea, kelvinul, unitatea de măsură a temperaturii, a fost redefinit prin utilizarea constantei lui Boltzmann.

Și molul, care este unitatea de măsură pentru cantitatea de substanță, a fost redefinit prin utilizarea constantei lui Avogadro.

Aceste redefiniri au fost necesare pentru a asigura precizie și uniformitate în măsurătorile științifice și pentru a facilita compararea și reproducerea măsurătorilor la nivel internațional.

Cum afectează aceste schimbări utilizarea de zi cu zi?

Schimbările în definiția kilogramului și a altor unități de măsură nu au un impact direct asupra utilizării lor în viața de zi cu zi.

Oamenii obișnuiți nu vor resimți nicio diferență în utilizarea kilogramului sau a celorlalte unități de măsură. Aceste schimbări sunt relevante mai ales pentru comunitatea științifică și pentru experimente de înaltă precizie.

Pentru cei care nu sunt implicați direct în domeniul științific, kilogramul rămâne aceeași unitate de măsură a masei, utilizată pentru a cântări alimente, obiecte și alte lucruri în viața de zi cu zi.

În concluzie, schimbarea definiției kilogramului și a altor unități de măsură este un pas important în asigurarea preciziei și uniformității în măsurători științifice. Aceste schimbări demonstrează angajamentul savanților și cercetătorilor față de dezvoltarea și îmbunătățirea sistemului metric, asigurând astfel o bază solidă pentru progresul științei și a tehnologiei în viitor.